Varza

 Varza este o planta erbacee, bienala, legumicola cu valoare terapeutica ridicata fiind cultivata inca de la inceputul epocii de piatra.
Varza este o planta destul de rezistenta la frig, suporta in faza de rasad temperaturi de -3 grade C, iar când e dezvoltata pâna la -7 grade C. Varza are insa nevoie de multa apa si lumina. Pe un teren bogat, arat adanc din toamna si ingrasat corespunzator se obtin recolte foarte bune.
Rasadul de varza timpurie se obtine in rasadnite calde din seminte (7-10 gr la 1,5 mp) semanate la inceputul lunii februarie.
Varza de vara se pune in rasadnite semicalde la inceputul lunii martie.
Varza de toamna si cea rosie se seamana direct pe strat la mijlocul lunii mai.
Plantarea rasadurilor in gradina, pentru culturile timpurii se face la 50-55 zile de la rasadire, in martie sau inceputul lui aprilie. Pentru culturile de vara plantarea se face in aprilie sau inceputul lunii mai.
Inainte de plantare rasadurile se fasoneaza, se scurteaza vârful radacinilor si jumatate din lungimea frunzelor. Distantele de plantare sunt 70-30 cm pentru varza timpurie si 70/40, 70/50 cm pentru varza de vara sau toamna (inclusiv cea rosie). La plantare rasadurile se ingroapa pana la prima frunza adevarata. Dupa plantare se uda obligatoriu.
Lucrarile obisnuite sunt completarea golurilor (3-4 zile de la plantare); prasilele pentru spargerea crustei si combaterea buruienilor; musuroitul (odata la 2-3 saptamâni de la plantare, apoi la primul prasit); udatul; ingrasarea suplimentara.
Udatul culturilor de varza (in timpul primaverii se face dimineata, iar vara dupa amiaza) se face la 10-14 zile, cu volum mare de apa. Odata cu udatul se poate aplica si ingrasarea suplimentara, ingropat intre rânduri sau in solutie cu apa de udat, la 15-20 zile de la plantare. Cand capatanile de varza se leaga, se va face ingrasarea a 2-a.
Recoltarea verzei se face când capatânile sunt bine indesate (se verifica prin apasare cu degetul).
La culturile de varza timpurie se poate obtine si a 2-a recolta de la aceleasi plante. Pentru aceasta se taie capatâna mai sus, lasându-se frunzele verzi de la baza. Verzele obtinute la a doua recolta vor fi mai mici ca cele din prima productie.
Exista mai multe feluri de varza: alba, rosie, creata, de Bruxelles, etc.
Varza pare sa aiba o proprietate deosebita in eliminarea produselor toxice, pe care le obliga sa iasa din tesuturi. Totodata varza asigura cicatrizari de buna calitate prevenind sechelele.
Acesta leguma a avut intotdeauna o asemenea importanta incat e bine sa prezentam pe larg proprietatile ei uimitoare, pe cale interna sau externa, indicatiile ei si modurile de folosire.
Bogata in vitamine si oligoelementi, varza contine cantitati insemnate de vitamina A, vitamina B1, vitammina B2, vitamina PP, vitamina C, potasiu,calciu, magneziu, fier, cupru, fosfor, sulf.
Folosirea frunzelor de varza pentru uz extern este indicata in :
crapaturi si degeraturi, contuzii, plagi diverse, ulcere ale gambelor(varicoase, cangrene, necroze), arsuri, eczeme, anumite pecingini, acnee, adenite, sifilide, tumori albe limfangite, capilarite, afectiuni vasculare, hemoroizi, nevralgii reumatismale(lombangii, sciatice), dentare, faciale, gutoase, infectii de toate tipurile : abcese, flegmoane, furuncule, migrene, cefalee.
In afara de actiunea ei pe cale externa, varza este de vreme indelungata folosita pe cale interna sub forme de salate sau de suc proaspat extras.
Indicatiile ei sunt multiple si se poate utiliza in afectiuni foarte diverse : respiratorii, gastrice, intestinale, slabiciune generale, anemie.

Cultura de ridichi

Este una dintre plantele cu cresterea cea mai rapida si cel mai usor de cultivat, putand fi cultivata in orice climat. Recoltarea are loc dupa 3 saptamani de la plantare. Ridichea
Secretul pentru a obtine ridichi gustoase este de a nu le lasa in pamant prea mult timp. Ridichiile care stau mai mult timp devin lemnoase si amare.
Se pot creste pe toata perioada anului dar cele mai multe varietati prefera un climat racoros. Semanati ridichiile in mod succesiv la fiecare 2-3 saptamani pentru a avea o recolta continua. Le puteti planta in locuri umbroase unde altor legume nu le prieste.
Puteti semana ridichii inpreuna cu legume cu crestere mai inceata de vreme ce vor ajunge la maturitate repede si pot fi recoltate cu mult inainte ca celelalte legume sa aiba nevoie de spatiul lor. Aceasta tehnica, numita cultura intercalata,este utila in mod special in gradinile mici unde spatiul este limitat.
Le puteti semana de asemenea in ghiveciul dumneavoastra de legume.
Plantati semintele direct in locul de crestere la circa 1,25 cm adancime si la 5 cm distanta intre ele. Plantele tinere vor apare in 1-2 saptamani. Mentineti solul umed in timpul perioadei de crestere. Este bine sa hraniti plantele tinere saptamanal cu un ingrasamant lichid cu o gama completa de elemente.
Molia verzei si omizile fluturelui alb al verzei sunt primi daunatori care afecteaza ridichea. Uneori afidele mai pot sa atace culturile de ridichi dar in ambele cazuri le putem combate cu un insecticid usor.
Ridichiile cresc foarte bine impreuna cu: castravetii, dovleceii, pepenii si bostanii intrucat descurajeaza gandacul castravetelui. Alti companioni mai sunt: fasolea, morcovii, salata si mazarea.
Ridichiile de luna
Terenul ales trebuie sa fie adapostit si insorit pentru a se incalzi usor.
Semanatul se face in luna martie, dupa ce terenul s-a zvantat, si se poate repeta la interval de 10-12 zile pentru productii esalonate.
Pentru a avea o recolta de ridichi de luna mai tarziu in toamna, semanatul se poate face la sfarsitul lunii august.
Se seamana in randuri distantate la 10-12 cm, la adancimea de 1,5-2 cm. Pentru 1000 mp se folosesc 0,8-1 kg samanta.
Dupa rasarire, se plivesc buruienile si se raresc plantele la 5-6 cm pe rand. Daca primavara e secetoasa, se uda cultura pentru ca ridichiile sa nu se iuteasca.
La aparitia primelor frunze adevarate se face o ingrasare suplimentara.
Recoltarea se face la 4-6 saptamani de la insamantare. Daca se lasa prea mult timp, ridichiile devin seci, cu goluri de aer in interior.
Pe 1000 mp se obtin 1000-2000 kg de ridichi.
Pentru productii extratimpurii ridichiile de luna se pot cultiva in rasadnite calde sau in solar, semanandu-se in perioada 15 ianuarie-1 februarie.
Soiurile de ridichi de luna sunt: Rosii Timpurii, Rosii cu varful alb, Saxa, Tepuse de gheata
Ridichiile de vara
Se insamanteaza in luna mai, la distanta de 30 cm intre randuri si 15-18 cm pe rand si la adancimea de 1,5-2 cm.
Lucrarile de ingrijire sunt plivitul, prasitul, raritul, udarea dupa nevoi si ingrasarea suplimentara.
Soiurile de ridichi de vara sunt: Din Tara Barrsei, Bere de Munchen
Ridichiile de iarna
Se seamana la inceputul toamnei, pentru a nu forma flori. Se recolteaza la 110-120 zile de la insamantare.
Soi de ridichi de iarna: Negre rotunde (se pastreaza cel mai bine peste iarna)
Soiuri de ridichi    
Cherry Belle
· perioada de vegetatie este de 28-30 de zile;
· radacina este rotunda, de culoare rosie stralucitoare;
· nu se lemnifica;
· recomandat pentru culturi in camp deschis, solar si sera.
Rudolf
· perioada de vegetatie este de 23 de zile;
· recomandat pentru cultura extratimpurie si timpurie de sera, solarii si camp;
· radacina este globuloasa, uniforma de culoare rosu aprins;
· frunzele sunt scurte de culoare verde deschis;
Poker-Round red forcing
· perioada de vegetatie este de 24 de zile;
· recomandat pentru cultura extratimpurie si timpurie de sera, solarii si camp;
· varietate din care se obtin ridichi rotunde, fragede si placute la gust de culoare rosu -aprins;
· se dezvolta bine chiar in conditii de luminozitate redusa;
Rebel-Scarlet globe
· perioada de vegetatie este de 26 de zile;
· recomandat atat pentru cultura de primavara cat si pentru cea de toamna in camp;
· radacina este sferica, toleranta la crapare, de culoare rosu aprins
· frunzele sunt fine, de culoare verde deschis;
Reggae-Scarlet champion
· perioada de vegetatie este de 28 de zile;
· recomandat pentru cultura de primavara si toamna;
· radacina este rotunda, de culoare rosu aprins, rezistenta la caprare si dospire, fapt ce-i confera o perioada lunga de recoltare;
· este o varietate cu sistem foliar viguros.

Salata

Salata este cunoscuta sub mai multe varietati: salata capatana, alungita, de foi si salata aurie.
In cultura, mai raspandite la noi sunt soiurile:
Pentru cultura timpurie: Bottner, Timpurie de Banat, Urechiusa
Pentru cultura semitimpurie: De Stuttgart, Marula de Braila, Arges
Pentru semanare in toamna: Polul Nord
Salata se cultiva prin rasad sau prin semanare directa in gradina.
Terenul trebuie lucrat si ingrasat, 2000-3000kg gunoi de grajd la 1000 mp, inca din toamna.
Pentru cultura timpurie de primavara salata se insamanteaza in gradina intre 20 august-10 septembrie.
Pentru culturile de la sfarsitul primaverii, inceputul verii, salata se seamana in februarie-martie.
Pentru cultura de toamna semanarea se face la inceputul lunii august.
Semanatul se face pe straturi de 1-1,5 m pe care se cultiva 5-6 randuri de salata la 20-25 cm distanta, la adancimea de 1,5-2 cm primavara si 2-3 cm toamna. La 1000 mp sunt necesare 200-300 gr samanta.
Salata timpurie se protejeaza in tunele de folie impotriva inghetului.
Cultivata prin rasad, salata face capatani mai mari. Se seamana la jumatatea lui februarie, in rasadnite semicalde sau in solar.
Cand rasadul are 5-6 frunze se face plantarea in gradina. Distanta de plantare a rasadului este de 20 cm intre randuri si 15 cm pe rand. Dupa plantare rasadurile se uda.
Ingrijire
Daca semanarea s-a facut din toamna este bine sa se aseze peste cultura un strat de frunze uscate, paie sau gunoi de grajd paios pentru a proteja cultura de gerurile din timpul iernii.
Cultura se praseste in primavara, se rareste la 20 cm pe rand, se ingrasa suplimentar si se uda. Ingrasarea se face cand plantele au 8-10 frunze.
Recoltarea salatei incepe in aprilie si se continua in mai si iunie, functie de tipul de cultura.
La 1000 mp de cultura se pot obtine 20000-25000 capatani.
Marula - salata cu capatana alungita - este mai rezistenta la seceta si poate fi cultivata si in timpul verii. Acest soi necesita in plus fata de alte tipuri de salata o lucrare speciala de ingrijire, si anume, cand frunzele au crescut mari si se formeaza capatana, pentru ca inima salatei sa ramana alba si frageda, se leaga frunzele la varf cu sfoara, pentru a tine capatana stransa si a nu patrunde lumina in interior.