De la vinete se consuma fructele ajunse la maturitate fiind folosite la prepararea diferitelor mancaruri cum ar fi: salate ghiveci, vinete impanate, musaca sau in amestec cu alte legume se folosesc la prepararea conservelor.
Vinetele se pot cultiva in sparii protejate (sere si
solarii) sau in camp liber.
Cultivarea
vinetelor in spatii protejate (sere).
Pregatirea terenului incepe toamna cu
defrisarea culturii anterioare, indepartarea resturilor vegetale dupa care se
administreaza 50-80 t/ha gunoi de grajd bine descompus cu cel putin 3 luni
inainte de plantare.Se mai administreaza 200-400 kg/ha superfosfat concentrate,
200-400 kg/ha sulfat de potasiu, 150-300 kg/ha sulfat de magneziu.
Producerea rasadurilor se face in sere inmultitor. Semanatul
incepe in jur de 20 octombrie si se esaloneaza in functie de data stabilita
pentru plantare.Norma de samanta este de 0,6-0,7 kg/ha de cultura.
Repicatul se face in cuburi nutritive de 10x10x10 cm
sau ghivece din material plastic cu dimensiunea de 10-22 cm. Rasadurile sunt
bune de plantat cand 80 % au format primul boboc la 70-80 de zile.
Plantele au o crestere viguroasa si sunt pretentioase
la lumina, de aceea se planteaza in randuri de 3 pe travee, dispuse la
0,5-1,10-0,5 m, pe rand la 0,45 m, densitatea de plante pe hectar este de 21de
mii.
Lucrarile de ingrijire consta in umplerea golurilor,
prasitul pe rand si pe intervalul dintre randuri.
Irigarea la inceput se face des cu norme de apa mai
redusa, dupa care odata cu cresterea plantelor normele de udare cresc. O medota
des folosita este udarea prin picucare. Temperatura apei de udat nu trebuie sa
scada sub 20-22 grade Celsius, iar umiditatea relativa a aerului trebuie
mentinuta intre 60-80%.
In timpul perioadei de vegetatie pot aparea diferite
boli si daunatori care sunt combatute prin tratamente fitosanitare.Acestea pot
fi preventive sau curative.
Aceste boli si daunatori pot aparea atat in camp cat
si in spatii protejate.
Amintim cateva boli care pot sa apara la cultura de
vinete.
Putrezirea umeda a fructelor (mana) (Phytophtora
parasitica).
Siptomele apar pe fructele apropiate de sol, apar pete
brune netede, cu zone concentrice. Fructele atacate se inmoaie si cad.
Prevenirea aparitiei bolii se realizeaza prin rotatia
culturii, igiena culturala, si tratamente fitosanitare cu fungicide cum ar fi:
Dithane M-45 in concentratie de 0,2 %(2,0 kg/ha) (20 g in 10 l apa).
Ofilirea
(verticilioza) (Verticilium dahlia).
Verticillium este o boala vasculara (trachemicoza )
frecventa in culturile din sere si solarii afectand si plantele ornamentale.La
toate plantele atacate, in sectiune prin tulpini in petioli frunzele si
pedunculul fructelor se observa o culoare brun-deschisa a vaselor conducatoare
unde este instalat miceliul ciupercii, care optureaza deschiderea vaselor,
provocand astfel ofilirea.
Frunzele au zone mari de ingalbenire care cuprind
mezofilul iar nervurile raman verzi. Frunzele se ofilesc se rasucesc si cad.
In combaterea verticiliozei se utilizeaza Topsin 70
WDG in concentratie de 0,05-0,10% (0,5 l/planta) (10 g in 10 l apa pe 100 mp),
Topsin 500 SC in cantitate de 100 ml in 140 l apa.Acestea se utilizeaza dupa o
saptamana de la plantare si la primele semene de boala.
Fusarioza la
vinete (Fusarium oxysporum).
Apare in sere si solarii, dar poate sa apara si in
camp in anii cu precipitatii abundente.
Combaterea fusariozei se realizeaza cu fungicide
specifice, daca nu sunt luate masuri in timp util cultura poate fi afectata in
40-50 %.
Plantele atacate se ofilesc (vestejesc)
treptat.Ofilirea apare in momentul cand plantele infloresc sau fructifica.
Fructele atacate raman mici, se coc devreme, iar semintele din interiorul
fructelor sunt brune sau galbene.
Daca ofilirea apare brusc (la temeraturi ridicate)
plantele pier rapid, se usuca. Vasele lemnoase din interiorul tulpinii se
brunifica.
Aparitia bolii este favorizata de temperaturi ridicate
27-28°C, umiditatea mare a solului si un pH de 5-5,6 (usor acid).La aparitia
bolii mai contribuie si eventualele leziuni (vatamari) ale plantei ce apar fie
in timpul repicatului fie datorita diversilor daunatori din sol (nematozi,
coropisnite etc.).
Pentru a preveni aparitia bolii se incearca cultivarea
plantelor rezistente la fusarium, se respecta rotatia culturilor, se
dezinfecteaza solul in prealabil, plantele ofilite complect (care nu isi mai
revin seara) se inlatura din cultura, resturile vegetale se distrug.
Combaterea fusariozei pe cale chimica se poate realiza
prin tratamente cu fungicide cum ar fi: Topsin 500 SC in cantitate de 100 ml in
140 l apa sau Topsin M 70 in concentratie de 0,05-0,1 % (10 g in 10-20 l apa).
Cultivarea vinetelor in camp liber.
Pentru cultura vinetelor bune premergatoare sunt:
mazarea fasolea, cucurbitaceele, radacinoasele etc.
Pregatirea terenului incepe toamna cu administrarea a
40-50 tone gunoi de grajd, 300 kg superfosfat si 150 kg/ha sare potasica.Se
face o aratura adanca la 30-32 cm.
Primavara terenul se fertilizeaza cu 100 kg/ha azotat
de amoniu si se poate erbicida preemergent cu Dual Gold 960 EC in cantitate de
1,2 l/ha sau cu Stomp 330 EC in cantitate de 5l/ha.Dual Gold 960 EC are efect
asupra buruenilor monocotiledonate (anuale din seminte) si buruieni
dicotiledonate.Stomp 330 EC are efect asupra buruenilor monocotiledonate si
partial dicotiledonate.Atat Dual Gold cat si Stomp sunt produse care se
incorporeaza in sol.
Terenul se modeleaza in straturi inaltate cu latimea
de coronament de 104 cm.
Cultura de vinete se poate realiza numai prin rasad.
Rasadurile se produc in sere inmultitor, solarii incalzite sau rasadnite calde.
Pentru a produce necesarul de plante la un hectar trebuie sa avem in jur de
150-200 m2 de rasadnite sau inmultitoare.
Norma de samanta necesara la un hectar este de 0,8-1,0
kg, semanatul se realizeaza in intervalul 25 februarie si 5 martie.
Semanatul se face in ladite sau strat nutritiv, in
randuri la 5 cm, pe rand la 1-2 cm, la adancimea de 1,5-2,0 cm.Repicatul se
face in cuburi nutritive cu latura de 5 sau 7 cm.
Plantarea are loc numai cand temperatura solului, pe
adancimea de 10-15 cm, este de minimum 14 grade Celsius, intre 5 si 15 mai in
zonele din sudul tarii.
Pe terenul modelat se planteaza 2 randuri la 80 cm,
iar pe rand la 40-45 cm, densitatea de plante pe hectar este de 30 de mii de
plante. Plantarea se realizeaza manual.
Se aplica 2-3 fertilizari faziale cu ingrasaminte
foliare, prima fertilizare se realizeaza la 15-20 zile de la plantare, a doua
fertilizare la 10-15 zile dupa prima.
Si in camp pot aparea diferite boli cum ar fi:
putrezirea umeda a fructelor, ofilirea (verticilioza), fusarioza. Acestea sunt
combatute cu ajutorul fungicidelor amintite la bolile vinetelor in spatii
protejate.
Recoltarea fructelor se face la maturitate de consum,
cand au culoarea specifica soiului si sunt elastice la apasare.
Descrierea si
combaterea daunatorilor la cultura de vinete.
Descrierea si
combaterea Gandacului de Colorado.
Adult are corpul de 9-12 mm lungime si un colorit
galben-portocaliu, dezvoltand doua pana la trei generatii pe an. Cele doua elitre
(prima pereche de aripi, cele tari) prezinta cate cinci dungi longitudinale
negre, fiecare. Ierneaza in stadiul de adult in sol, la 10-90 cm adancime. Dupa
perioada de hibernare, ies din pamant la sfarsitul lunii martie. Dupa o hranire
intensa, specifica indivizilor ajunsi la maturitate sexuala, are loc copulatia
si ponta.
Femela depune ouale in grupuri de 20-80 de bucati,
asezate pe partea inferioara a frunzelor plantelor gazda, unde sunt suficient
de ferite de ploaie si razele soarelui. In total o femela depune din mai pana
in august pana la 800 de oua.
Lungimea oualor este de 1,2 mm, dupa aproximativ 10
zile ouale eclozeaza, larvele aparute au o culoare rosu stralucitor si au niste
pete negre pe corp.Larva se dezvolta intre 15 si 30 de zile.
Larvele parasesc plantele, patrund in sol si se
transforma in pupe. In acest stadiu vor petrece intre 12 si 20 de zile urmand
sa devina adultii din prima generatie.
Prima generatie se dezvolta in maxim 35 de zile,
adultii aparand in a doua jumatate a lunii iunie.
Datorita aparitiei esalonate a adultilor, generatiile
se suprapun.
Combaterea chimica a gandacului de Colorado se
realizeaza prin tratamente cu insecticide cum ar fi: Actara 25 WG in
concentratie de 0,06 kg/ha (1,5 g in 20 l apa), Calypso 480 SC in concentratie
de 0,08 l/ha (10 ml in 50 l apa), Decis Mega 50 EW in cantitate de 2 ml la 6,5
l apa, Karate Zeon in concentratie de 0,02 % (2 ml in 10 litri apa), Laser 240
SC in concentratie de 0,1 l/ha (20 ml in 50 l apa), Mospilan 20 SG in cantitate
de 0,1 kg/ha.
Descrierea
si combaterea musculitei albe de sera (Trialeurodes vaporariorum).
Acest daunator poate sa apara pe tot parcursul anului,
iar in camp numai pe timp calduros.Insecta nu ierneaza, dezvoltand 10-12
generatii pe an, in sera, si 1-2 generatii in conditii de camp.
Adultii si larvele ataca prin intepare si sugerea
frunzelor si uneori a lastarilor. La o infestare puternica pagubele se
datoreaza debilitarii si chiar uscarii frunzelor si lastarilor.
Culoarea corpului este alb-galbuie si este acoperit cu
o secretie alba de consistenta ceroasa. Aripile sunt albe si cand sunt deschise
au o anvergura de pana la 5 mm.
Femela depune primele oua (la doar cateva zile de la
aparitie) pe partea inferioara a frunzelor, grupate inelar. O femela depune
pana la 100- 500 de oua. Incubatia oualor dureaza intre 10-14 zile, la o
temperatura constanta de 20-23 grade Celsius.
Din oua apar larvele galbui ovale, cu ochii rosii,
care se transforma in pupariu, dupa 10 zile. In stadiul de pupariu insecta
traieste 12 zile, dupa care apare musculita adulta, si ciclul se reia.
Combaterea musculitei de sera se poate realiza cu
insecticide, prin stopiri cu substante cum ar fi: Actara 25 WG in concentratie
de 0,02 % , Confidor Energy in concentratie de 0,13 % ( 1,3 L/ha), Nuprid Al
200 Sc in concentratie de 0,075 % (0,75 l/ha) (4 ml in 6 l apa), Decis Mega 50
EW in concentratie de 0,025% (0,25 l/ha).
Descrierea
si combaterea la paianjenul rosu comun (acarian) (Tetranycus urticae).
Masculul are culoare galbena verzui-deschis, iar in
stadiul de adult are culoare bruna. Femela este la inceput de culoare galbena
roz si in final devine portocalie.Corpul are o forma elipsoidala la femela si
piriform la mascul.Are 5-6 generatii pe an.
Acarianul rosu comun ierneaza in stadiu de adult sub resturile
vegetale. Acarienii colonizeaza partea inferioara a frunzelor, frunzele atacate
se recunosc prin aparitia unor pete de culorare galbui care corespund
intepaturilor facute de paianjen. La un atac puternic frunzele atacate se usuca
si cad.
Combaterea chimica se realizeaza cu insecto-acaricide
cum ar fi: Vertimec 1,8 % EC in concentratie de 0,1 % (1,0 l/ha), Milbecnock EC
in concentratie de 0,075 % (10 ml in 13 l/apa), Omite 570 EW in concentratie de
0,1 % (10 ml in 10 l/apa), Nissorun 10 WP in concentratie de 0,04 % (5,0 g in
12 l/apa).
Descrierea
si combaterea acarianului lat (Polyphagotarsonemus latus).
Acarianul lat traieste mai ales in spatii protejate,
atacand culturile de tomate, vinete, ardei, precum si cele de plante
ornamentale (gerbera, begonia, crizanteme, etc.) Sunt pajanjeni foarte mici
care nu se vad cu ochiul liber doar cu ajutorul unei lupe sau cu microscopul.
Se inmulteste tot timpul anului, in conditii optime
prezinta 18-20 generatii pe an.
Simptomul caracteristic al atacului este depigmentarea,
brunificarea si suberificarea tesuturilor, este mai evidenta la fructe si
frunze.
Adultii si larvele ataca prin intepare si sugere,
colonizand diferite organe ale plantelor (lastari, boboci florali, fructe) si
indeosebi frunzele. In urma atacului plantele raman mici, pipernicite si, cu
timpul, se usuca.
Combaterea chimica a acarianului lat se realizeaza
prin tratamente cu acaricide cum ar fi: Omite 570 EW in concentratie de 0,1 %,
Vertimec 1,8 % EC in concentratie de 0,1 % (1,0 l/ha).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu